De ce apar aftele bucale? Care sunt cauzele și cum le putem trata

Mai mult ca sigur, te-ai confruntat cel puțin o dată în viață cu simptomele neplăcute ale aftelor bucale. Cunoscute și sub denumirile de ulcere aftoase sau stomatită aftoasă, aceste mici leziuni ce se dezvoltă la nivelul cavității bucale afectează aproximativ 20% din populație, cu o incidență ușor mai ridicată în rândul femeilor, și pot fi destul de dureroase.[4]

Ce sunt însă aftele bucale, de ce apar și, mai importat, cum le putem preveni? În cele care urmează, vom încerca să te ajutăm să înțelegi această afecțiune, precum și ”secretele” care te pot feri de instaurarea sa.

Cuprins:

Ce sunt aftele bucale

Aftele bucale sunt leziuni mici, superficiale, care se dezvoltă în țesuturile moi din cavitatea bucală sau la baza gingiilor, ale căror cauze nu sunt complet cunoscute. Nu sunt contagioase, însă, în cele mai multe cazuri, sunt recurente (afecțiune cunoscută sub denumirea de stomatită aftoasă recurentă), fiecare episod durând, în mod normal, între 7 și 10 zile.[2]

Ca și aspect, cele mai multe afte bucale sunt rotunde sau ovale, de culoare albă sau galbenă în centrul leziunii și cu contur roșu. Se pot forma în gură în diverse locuri: sub limbă, pe interiorul obrajilor sau al buzelor, dar și la baza gingiilor.

Fie că este vorba de stomatită la copii sau la adulți, afecțiunea poate fi una destul dureroasă, chiar dacă de multe ori trece de la sine, fără vreun tratament anume.[3]

Tipuri de afte bucale

În funcție de caracteristicile lor, se poate vorbi despre mai multe tipuri de afte bucale:

  • Afte minore – sunt cele mai frecvente și sunt de obicei mici, cu o formă ovală și o margine roșie; tind să apară în special pe limbă în cele mai multe cazuri, se vindecă în una sau doua săptămâni, fără a lăsa cicatrici;
  • Afte majore – sunt mai puțin frecvente, rotunde, cu margini definite sau neregulate (dacă sunt foarte mari); pot fi extrem de dureroase; vindecarea lor poate dura până la 6 săptămâni și pot lăsa cicatrici extinse;
  • Afte herpetiforme – în ciuda denumirii, nu sunt cauzate de virusul herpetic; apar rar, de regulă în grupuri de 10 până la 100 de leziuni, dar se pot uni pentru a forma o leziune mai mare; au margini neregulate și se vindecă în una sau două leziuni, fără cicatrici.[2]

Care sunt simptomele aftelor bucale

Cum îți dai seama că îți vor apărea afte în cavitatea bucală? Primele simptome își pot face simțită prezența chiar înainte să observi leziunea propriu-zisă: ușoare furnicături sau senzație de arsură. În curând, ai putea observa apariția unor bubițe mici pe limbă sau în altă parte a cavității bucale care, peste câteva zile, se vor transforma în leziuni superficiale, albe sau gălbui, cu o margine roșie.[3]

Odată cu ulcerația apar, de obicei, și dureri sau usturimi care afectează masticația sau chiar vorbirea.

În cazurile severe, aftele bucale sunt însoțite și de simptome precum febra, oboseala sau inflamarea ganglionilor limfatici.[1]

Care sunt cauzele aftelor bucale

Deși este o afecțiune extrem de des întâlnită, medicii nu au reușit deocamdată să identifice cauzele exacte care duc la apariția sa. Au fost însă identificați anumiți factori care par să favorizeze dezvoltarea aftelor bucale, iar lista acestora include:

  • Leziuni minore apărute în urma unor lucrări dentare, periajul prea energic sau mușcarea obrazului;
  • Sensibilitatea la anumite alimente, cum ar fi ciocolată, cafea, căpșuni, ouă, nuci, brânză și alimente picante sau acide;
  • O dietă săracă în vitamina B12, zinc, acid folic și fier;
  • Reacții alergice la anumite bacterii din cavitatea bucală;
  • Helicobacter Pylori, bacteria care provoacă ulcerul gastric;
  • Modificările hormonale din timpul menstruației;
  • Stresul;
  • Imunitatea scăzută.

Aftele bucale au fost asociate și cu anumite afecțiuni, inclusiv:

  • Boala celiacă (o tulburare intestinală gravă cauzată de o sensibilitate la gluten, o proteină găsită în majoritatea cerealelor);
  • Boli inflamatorii intestinale (ex: boala Crohn, colita ulcerativă);
  • Boala Behcet (o afecțiune rară, ce cauzează inflamații ale vaselor de sânge din întreg corpul);
  • HIV/SIDA.[2]

Alți posibili factori de risc sunt:

  • Vârsta – tind să apară mai des la adolescenți și la adulții tineri; pot apărea însă afte bucale și la copii mai mici sau la persoane în vârstă;
  • Sexul – sunt mai frecvente la femei;
  • Istoricul familial – riscul de a dezvolta afte bucale este mai ridicat dacă și un părinte sau un frate are aceeași problemă (în astfel de cazuri, „vinovată” poate fi moștenirea genetică sau un factor comun din mediu, cum ar fi anumiți alergeni sau alimente).[3]

Diagnosticarea aftelor bucale

De regulă, diagnosticul de afte bucale se pune în urma examenului clinic, nefiind necesare alte analize sau investigații. Totuși, dacă medicul observă că îți apar adesea afte severe pe limbă sau în alte zone ale gurii, ar putea fi necesare anumite investigații pentru a depista cauza exactă a acestora, cum ar fi, de exemplu, o afecțiune sau un deficit de vitamine.[1][2]

Tratamentul aftelor bucale

De regulă, aftele bucale se vindecă în aproximativ 2 săptămâni, chiar și fără un tratament anume. În acele cazuri în care simptomele sunt severe și provoacă un disconfort accentuat, există mai multe metode de tratament la care se poate apela pentru a reducere durerea (permițând hidratarea și nutriția adecvată), accelera vindecarea și preveni recurența. Nu există un anumit tratament rapid pentru afte bucale sau unul mai bun decât altele. Acesta se stabilește de către medic, în funcție de particularitățile fiecărui caz.[4][2]

De exemplu, pentru a reduce senzația neplăcută, medicii recomandă lavajul bucal cu ajutorul apei de gură, care dezinfectează și reduce numărul bacteriilor din cavitatea bucală. De asemenea, se mai recomandă aplicațiile locale cu soluții speciale precum glicerina boraxată. Și antibiotice pot fi de folos, însă acestea se administrează doar la indicația medicului dentist. În cazurile severe, se poate recomanda cauterizarea aftelor bucale.[1]

Cum putem preveni apariția aftelor bucale

Deși nu există o metodă garantată de a preveni aftele bucale, sunt anumiți factori care pot contribui la reducerea riscului apariției acestora:

  • O igienă dentară riguroasă – spală-te pe dinți de cel puțin două ori pe zi; folosește apa de gură și ața dentară;
  • Folosirea unei periuțe de dinți delicate – vei evita astfel iritarea gingiilor și a limbii;
  • Evitarea alimentelor care pot duce la apariția aftelor – fii foarte atent la ce tipuri de alimente consumi; evită în special oleaginoasele (nuci, alune, migdale), chipsurile sau alimentele cu aciditate mare (ananasul, portocalele, grapefruit);
  • Controalele stomatologice periodice – vizitează-ți medicul stomatolog la intervale regulate; pe lângă detartrajul recomandat o dată la 6 luni, cu această ocazie medicul îți realizează o anamneză completă a stării de sănătate orală;
  • Reducerea stresului – dacă ulcerațiile de la nivelul cavității bucale par să fie legate de stresul de zi cu zi, încearcă să îl reduci și să te relaxezi mai mult.

Aftele bucale sunt leziuni mici, necontagioase, care pot provoca un disconfort accentuat. Deși nu este întotdeauna necesar un tratament anume, există soluții la care se poate apela pentru a accelera vindecarea și a ameliora durerea. Vrem să știi că suntem alături de tine și dorim ca prin sfaturile pe care ți le oferim să readucem starea de bine corpului tău. Îți stăm la dispoziție dacă ai nevoie de informații suplimentare. Ne poți suna la numărul de telefon 0721904777 sau ne poți scrie pe adresa de email info@dentetico.ro.

Zâmbetul perfect există și poate fi chiar zâmbetul tău!

Bibliografie:

  1. “Canker Sore (Aphthous Ulcer): What It Is, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10945-canker-sores. Accessed 22 Nov. 2022.
  2. “Canker Sore – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/canker-sore/symptoms-causes/syc-20370615. Accessed 22 Nov. 2022.
  3. “Canker Sores (for Teens) – Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, 2021, kidshealth.org/en/teens/canker.html. Accessed 22 Nov. 2022.
  4. Plewa, Michael C, and Kingshuk Chatterjee. “Aphthous Stomatitis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 7 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431059/. Accessed 22 Nov. 2022.

 

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Search

+
Call Now Button