Cum arată stomatita? Semne vizibile și diferențe între forme
Stomatita este o inflamație a mucoasei bucale și nu are un singur aspect. Poate apărea ca roșeață, umflare, leziuni dureroase, vezicule sau depozite albicioase, în funcție de cauză.
Rezumat
- Mucoasă roșie și sensibilă: gingiile, obrajii, limba sau palatul pot fi inflamate și dureroase.
- Leziuni rotunde sau ovale: aftele au de obicei un centru albicios, gri sau gălbui și un halou roșu.
- Vezicule care se sparg și lasă leziuni dureroase: acest aspect poate apărea în gingivostomatita herpetică.
- Depozite albe: plăcile albicioase care se desprind și lasă o zonă roșie pot sugera candidoză orală.
- Leziuni persistente sau neobișnuite: o leziune care nu se vindecă în aproximativ două săptămâni necesită evaluare medicală.
Dacă vrei să afli mai multe despre ce este stomatita, care sunt simptomele și cum evoluează, poți consulta ghidul dedicat acestei afecțiuni.
Cum arată stomatita aftoasă
Stomatita aftoasă se manifestă prin una sau mai multe afte dureroase, rotunde sau ovale. Suprafața lor este acoperită de un strat albicios, gri sau gălbui, iar marginea este înconjurată de o zonă roșie, inflamată.
Aftele apar frecvent pe mucoasa buzelor, pe interiorul obrajilor, pe planșeul bucal sau pe partea mobilă a limbii. Durerea poate fi mai intensă decât ar sugera dimensiunea leziunii și se poate accentua la consumul alimentelor acide, sărate sau condimentate. Poți consulta și recomandările despre alimentele care pot irita aftele bucale.
Forma minoră este, de regulă, superficială și se vindecă fără cicatrice. Leziunile mari, adânci, numeroase sau recurente nu trebuie autodiagnosticate, deoarece pot apărea și în asociere cu unele afecțiuni generale. Dacă acestea reapar frecvent, poți citi separat de ce apar aftele bucale și care sunt factorii care pot favoriza episoadele recurente.
Cum arată stomatita herpetică
Gingivostomatita herpetică poate începe cu vezicule mici, grupate, care se rup rapid și lasă leziuni dureroase. Leziunile pot apărea pe gingii, limbă, buze, mucoasa obrajilor și palat.
Un indiciu important este inflamația gingivală difuză. Gingiile pot deveni intens roșii, umflate și pot sângera ușor, iar tabloul poate fi însoțit de febră, stare generală alterată și dificultăți la alimentație.
Aspectul herpetic nu este identic cu cel al unei afte izolate. În stomatita herpetică, leziunile sunt de obicei mai numeroase, apar în mai multe zone ale gurii și pot fi precedate de vezicule. Pentru informații despre simptome, transmitere și tratament, poți consulta separat ghidul despre herpesul bucal.
Cum arată stomatita candidozică
Stomatita candidozică poate apărea sub forma unor plăci albicioase sau alb-gălbui, cu aspect cremos. Depozitele se pot desprinde la atingere, lăsând în urmă o suprafață roșie, sensibilă sau ușor sângerândă.
Există și forme în care nu predomină albul, ci zonele roșii, lucioase și dureroase. Acestea pot apărea pe limbă, palat sau sub o proteză dentară și pot fi asociate cu senzație de arsură ori modificarea gustului.
Plăcile albe care nu se desprind nu trebuie considerate automat candidoză. Pot avea și alte cauze, motiv pentru care examinarea de către medicul dentist sau medicul specialist în medicină orală este importantă. Pentru cauze, factori de risc și tratament, poți consulta ghidul dedicat despre candidoza bucală.
Cum diferențiezi principalele aspecte
| Aspect observat | Descriere obișnuită | Ce poate sugera |
|---|---|---|
| Leziune rotundă, albicioasă, cu margine roșie | Leziune dureroasă, de obicei pe mucoasa mobilă | Stomatită aftoasă |
| Vezicule multiple urmate de leziuni dureroase | Leziuni răspândite, cu gingii roșii și inflamate | Gingivostomatită herpetică |
| Plăci albe care se desprind | Suprafață roșie sau erozivă după îndepărtarea depozitului | Candidoză orală |
| Rană sau leziune cu formă neregulată | Localizată lângă un dinte ascuțit, o proteză sau o zonă traumatizată | Leziune traumatică, nu neapărat stomatită |
| Leziune persistentă, tare sau cu margini reliefate | Nu se vindecă în aproximativ două săptămâni | Necesită examinare medicală și, uneori, investigații suplimentare |
Tabelul oferă doar repere orientative. Mai multe afecțiuni pot avea un aspect asemănător, iar diagnosticul se bazează pe examinarea leziunii, durata simptomelor, localizare, recurență și starea generală.
Când este necesar consultul medical
Programează o consultație la medicul dentist sau la specialistul în medicină orală dacă leziunea este persistentă, revine frecvent sau se extinde. O leziune la nivelul mucoasei bucale care persistă timp de aproximativ două săptămâni sau mai mult trebuie evaluată clinic.
Contactează medicul mai devreme dacă apar:
- febră sau stare generală afectată;
- dificultăți la înghițire, hidratare sau alimentație;
- sângerare spontană, umflare importantă sau durere intensă;
- leziuni asociate pe piele, ochi sau organele genitale;
- imunitate scăzută, tratament oncologic sau boli cronice importante;
- o leziune albă sau roșie care nu dispare.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul se stabilește, de cele mai multe ori, prin examinarea directă a cavității bucale și prin discuția despre debutul, durata și reapariția leziunilor. Medicul poate verifica existența unui traumatism local, a unor medicamente recente, a gurii uscate sau a unor simptome generale.
În funcție de aspect și evoluție, pot fi recomandate analize microbiologice, teste de sânge sau biopsie. Aceste investigații nu sunt necesare pentru orice leziune, dar pot fi importante când aspectul este atipic sau vindecarea întârzie.
Stomatita poate semăna cu o aftă, o infecție virală, o candidoză, o leziune traumatică sau o afecțiune inflamatorie. De aceea, o fotografie observată online nu poate confirma cauza și nu înlocuiește examinarea medicală.
Surse și referințe
- Stoopler ET, Villa A, Bindakhil M, Díaz DLO, Sollecito TP. Common Oral Conditions. DOI: 10.1001/jama.2024.0953. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38530258
- Mortazavi H, Safi Y, Baharvand M, Rahmani S. Diagnostic Features of Common Oral Ulcerative Lesions. DOI: 10.1155/2016/7278925. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27781066
- Huang CW, Hsieh CH, Lin MR, Huang YC. Clinical features of gingivostomatitis due to primary infection of herpes simplex virus in children. DOI: 10.1186/s12879-020-05509-2. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33081701
- Kolokotronis A, Doumas S. Herpes simplex virus infection, with particular reference to the progression and complications of primary herpetic gingivostomatitis. Clinical Microbiology and Infection. 2006;12:202-211. DOI: 10.1111/j.1469-0691.2005.01336.x. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16451405
- Lu SY. Oral Candidosis: Pathophysiology and Best Practice for Diagnosis, Classification, and Successful Management. DOI: 10.3390/jof7070555. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34356934
- Hellstein JW, Marek CL. Candidiasis: Red and White Manifestations in the Oral Cavity. DOI: 10.1007/s12105-019-01004-6. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30693459
