Dinții de lapte sau dinții temporari sunt primii dinți care îi apar în viața unui om și, în ciuda denumirii, sunt la fel de importanți ca dantura definitivă. Mai mult decât atât, contează ordinea apariției dinților de lapte? Detaliem acest lucru, dar și alte aspecte despre dinții de lapte, în acest articol. 

De la câte luni apar primii dinți de lapte

Dacă v-am mărturisi că mugurii dinților îi avem încă din burta mamei, ne-ați crede?

Inițial, apar mugurii de lapte, chiar din a 14-a săptămână de sarcină și erup în viața extrauterină, de regulă, începând cu primele 6 luni de viață a bebelușului. 

Primul dinte care, teoretic, apare este incisivul inferior, unul dintre dinții din mijlocul zâmbetului. Următorul apare chiar lângă primul, fiind al doilea incisiv frontal. 

Cronologic, ulterior erup cei patru incisivi superiori (zâmbetul de iepuraș), la aproximativ două luni după ce același dinte, în oglindă, a ieșit pe maxilarul inferior. 

Molarii (măselele) sunt ultimii dinți de lapte care erup, de obicei în jurul vârstei de 2 ani. 

Care este ordinea în care apar dinții de lapte

În mod normal, dinții de lapte au o ordine în care ar trebui să erupă, după cum urmează:

• Incisivii centrali inferiori: între șase și zece luni;
• Incisivii centrali superiori: între opt și 12 luni;
• Incisivii laterali superiori: între nouă și 13 luni;
• Incisivii laterali inferiori: între 10 și 16 luni;
• Primii molari: între 13 și 19 luni;
• Caninii: între 16 și 22 de luni;
• Al doilea set de molari: între 25 și 33 de luni. 

De regulă, până la vârsta de trei ani, copiii ar trebui să aibă deja toți cei 20 de dinți de lapte. 

Cu toate acestea, fiecare copil este diferit, iar apariția dinților poate varia de la caz la caz: pentru unii apar mai devreme, iar pentru alții mai târziu sau chiar pot erupe în altă ordine față de cea obișnuită.

Probleme și afecțiuni comune ale dinților de lapte

Părinții știu că, atunci când erup dinții de lapte, bebelușul manifestă o stare de disconfort. Adesea se instalează episoadele febrile, somnul și starea de agitație, apetitul scăzut, apare hiper salivația, iar gingiile devin inflamate și roșii. 

Odată cu erupția dentară, apar și alte probleme și afecțiuni comune ale dinților de lapte la care părinții ar trebui să acorde o atenție sporită. 

Anodonția 

Anodonția reprezintă o anomalie congenitală marcată prin absența mugurilor dentari, fie temporari sau permanenți. Adică, fără muguri dentari, unul sau mai mulți dinți nu vor apărea pe arcada dentară. 

Anodonția poate să dispară în jurul vârstei de șase – șapte ani, atunci când erup dinții permanenți. Însă, există posibilitatea nefericită ca și dintele permanent corespunzător să lipsească. Astfel de situații necesită abordări terapeutice personalizate. 

Dinții strâmbi 

Alinierea incorectă a dinților de lapte pe arcadele dentare reprezintă o problemă des întâlnită și poate fi cauzată de factorii genetici, obiceiuri precum suptul degetului sau utilizarea prelungită a suzetei, pierderea prematură a unui dinte de lapte care poate duce la migrarea dinților vecini sau structura maxilară foarte îngustă. 

În majoritatea cazurilor, dinții strâmbi se corectează prin tratament ortodontic timpuriu, continuat de tratament cu aparat dentar odată cu finalizarea erupției dinților permanenți. 

Apariția petelor negre 

Petele negre de pe dinții de lapte pot avea mai multe cauze, printre care:

• cariile dentare: apar din cauza igienei orale precare și a consumului ridicat de zahăr și alimente acide;
• excesul de tartru și placă bacteriană depuse pe dinți;
• leziuni traumatice: care provoacă schimbări în structura interioară a dintelui; 
• hipoplazia smalțului: cauzată de o dezvoltare deficitară a smalțului dentar ce face dinții mai vulnerabili la decolorări și carii;
• aport excesiv de fier: suplimentele de fier recomandate pentru copii pot păta dinții copiilor.

Alte probleme comune

Alte probleme comune care pot apărea la nivelul dinților de lapte, pot fi:

• dinții care nu cad la timp, împiedicând erupția dinților permanenți;
• eroziunea smalțului dentar;
• demineralizarea dinților: afecțiune a smalțului care pierde, prin contact cu acizi din alimentație, minerale precum calciu și fosfat;
• scrâșnitul dinților: acesta poate fi problematic dacă se menține și după vârsta de 12 ani;
• probleme de mușcătură cauzate de obiceiuri vicioase;
• avulsia dentară: pierderea unui dinte din cauza unui traumatism, șoc la nivelul danturii;
• respirația orală;
• creșterea incorectă a maxilarelor.

De la ce vârstă se recomandă un control stomatologic 

Îngrijirea dentară trebuie să înceapă din prima zi de viață a bebelușului, chiar dacă acesta nu are încă dinți. Părinții ar trebui să curețe cu un tifon umezit gingiile bebelușului după fiecare masă, indiferent că acesta este alăptat, se hrănește din biberon sau din alte recipiente specifice vârstei. 

În ceea ce privește prima vizită la cabinetul stomatologic, medicii din echipa Dentetico Brașov recomandă ca aceasta să fie realizată în jurul vârstei de un an, sau la cel mult 6 luni de la erupția primului dinte de lapte pe arcadă.

Considerăm că familiarizarea cu medicul pedodont și cu ambientul din clinică îl va ajuta pe copil să aibă o experiență pozitivă la stomatolog și să adopte grija față de sănătatea propriului zâmbet, încă din copilărie. Mai mult decât atât, sunt prevenite orice viitoare probleme dentare care pot afecta dentiția permanentă. 

Când se schimbă dinții de lapte

Dinții de lapte încep să cadă în jurul vârstei de cinci sau șase ani. În cele mai multe cazuri, căderea dinților de lapte urmează aceeași schemă cu cea a modului în care au erupt pe arcadă. Astfel, ordinea căderii dinților este următoarea:

• incisivii centrali (dinții din față, jos și sus): cinci, șase sau șapte ani;
• incisivii laterali: șapte sau opt ani;
• primii molari de lapte: nouă sau 11 ani;
• caninii: 9 – 12 ani;
• molarii: 10 – 12 ani. 

Prin urmare, după ce dinții de lapte cad, apare dentiția definitivă care necesită vizite regulate la medicul stomatolog, mai ales că de aceasta ne vom bucura tot restul vieții. Este ultimul set de dinți naturali pe care natura ni-l oferă.  

Extragerea corectă a dinților de lapte

Căderea dinților de lapte este un proces natural. În acest caz, dintele trebuie lăsat să cadă singur când este suficient de slăbit și se mișcă sau atunci când copilul îl poate mișca activ cu limba. Când dintele este foarte mobil, gata să cadă, părintele îl poate extrage cu un tifon curat sau poate merge la medicul stomatolog pentru această operațiune.  

De regulă, medicul dentist realizează extracția dinților de lapte atunci când dintele nu cade, deși ar fi trebuit înlocuit sau în momentul în care apar dureri severe și inflamație locală. 

De asemenea, în cazul în care un dinte de lapte a suferit o infecție puternică sau o distrucție coronară severă, există posibilitatea de a avea indicație de extracție, în condiții speciale. 

Așadar, erupția dinților este un proces natural, dar care vine cu un disconfort pentru bebeluși. Îngrijirea corespunzătoarea a dinților de lapte este esențială pentru dezvoltarea unei danturi permanente sănătoase. 

De aceea, la Dentetico am construit programe de prevenție adaptate nevoilor specifice ale micilor pacienți și un ambient cald și prietenos care să le alunge teama și să îi deschidă spre comunicarea cu medicul pedodont. 

În încheiere, dragi părinți, vă îndemnăm ca dacă apar semne de uzură dentară, carii sau alte pete pe dinții de lapte să programați o vizită cât mai repede la medicul stomatolog pediatru.