Dantura uzată: când este nevoie de o reabilitare orală completă

Uzura dentară înseamnă pierderea progresivă a structurii dintelui, în absența cariei. O parte din ea este normală, odată cu înaintarea în vârstă. Când depășește însă un anumit prag, dinții se scurtează, suprafețele de mestecat se aplatizează, iar dentina, stratul de sub smalț, rămâne descoperită.

În acest articol explicăm de ce apare uzura, ce consecințe are asupra funcției și a aspectului, de ce cauza trebuie tratată înaintea reconstrucției și ce presupune o reabilitare orală completă. Afirmațiile se bazează pe literatura de specialitate, iar sursele sunt listate la final.

Cele trei mecanisme ale uzurii

Literatura de specialitate descrie uzura dentară drept o afecțiune multifactorială, cu trei mecanisme principale care se combină de obicei la același pacient:

• Atriția, adică frecarea dinte pe dinte, tipică la persoanele care scrâșnesc sau strâng dinții.
• Eroziunea, produsă de acizi. Poate proveni din alimentație, prin consum frecvent de băuturi acide, sau dintr-o cauză medicală, precum refluxul gastric.
• Abrazia, cauzată de un factor mecanic extern, cum ar fi un periaj prea agresiv sau folosirea dinților pentru alte scopuri decât mestecatul. Identificarea corectă a mecanismului dominant nu este un detaliu teoretic. Este exact ceea ce decide dacă o reconstrucție va rezista sau nu în timp.

Ce se pierde odată cu înălțimea dinților

Când uzura avansează, consecințele depășesc aspectul.

Sursele de specialitate descriu un tablou clinic recurent: reducerea înălțimii coroanelor, expunerea dentinei, aplatizarea suprafețelor de mestecat și pierderea sprijinului posterior. Când procesul avansează suficient, se reduce și dimensiunea verticală de ocluzie, adică distanța dintre maxilar și mandibulă atunci când dinții sunt în contact.

Consecințele descrise în literatură includ modificarea proporțiilor feței, scăderea eficienței masticatorii și oboseala musculară. Practic, un pacient poate observa că zâmbetul îi arată mai „scurt”, că mestecă mai greu sau că simte tensiune în zona maxilarelor, fără să facă legătura cu uzura dinților.

La aceasta se adaugă sensibilitatea, uneori accentuată, apărută prin expunerea dentinei, și riscul crescut de fisuri pe dinții rămași fără o formă anatomică corectă.

Regula esențială: cauza se tratează prima

Aceasta este cea mai importantă informație din articol și principiul care separă o reabilitare durabilă de una care cedează.

Literatura de specialitate este explicită: dacă nu sunt identificate și tratate cauzele uzurii înainte de reabilitarea definitivă, crește riscul de eșec al tratamentului restaurator. Cu alte cuvinte, dacă refaci dinții fără să oprești mecanismul care i-a uzat, noile lucrări vor fi supuse acelorași forțe sau acelorași acizi.

În practică, asta înseamnă etape care preced reconstrucția:

• gestionarea scrâșnitului, de obicei prin protecție nocturnă
• identificarea și tratarea unei cauze acide, ceea ce poate presupune un consult la medicul de familie sau la gastroenterolog
• corectarea tehnicii de periaj, dacă există o componentă de abrazie
• tratarea prealabilă a cariilor și a afecțiunilor gingivale La Dentetico, în Brașov, această etapă de diagnostic precede întotdeauna partea de reconstrucție. Este partea mai puțin spectaculoasă a tratamentului, dar cea care îi decide durata.

Ce presupune o reabilitare orală completă

O reabilitare completă nu este o serie de lucrări făcute pe rând, ci un plan unitar care restabilește simultan funcția, ocluzia și aspectul.

Sursele de specialitate recomandă o abordare etapizată și reversibilă, în care pacientul se adaptează la noua situație înainte de tratamentul definitiv. O revizuire sistematică pe acest subiect a analizat tocmai necesitatea unei perioade de evaluare atunci când se modifică dimensiunea verticală de ocluzie.

Etapele obișnuite ale unui astfel de tratament sunt:

• Diagnostic complet, cu evaluarea dinților, a gingiei, a ocluziei și cu radiologie dentară.

• Planificarea, care poate include proiectarea digitală a zâmbetului, astfel încât pacientul să vadă direcția estetică înainte de a începe.

• Etapa provizorie, în care noua formă și noua dimensiune verticală sunt testate funcțional o perioadă.

• Ajustările, făcute pe baza a ceea ce simte pacientul în această perioadă.

• Lucrările definitive, realizate abia după validarea etapei provizorii.

Materialele moderne au schimbat și ele abordarea. Sursele actuale arată că disilicatul de litiu și zirconiul au înlocuit în mare măsură restaurările metalo-ceramice în aceste situații, datorită esteticii superioare și, în cazul zirconiului, a proprietăților mecanice foarte bune. Disilicatul de litiu permite, în plus, soluții mai conservatoare, care păstrează mai mult din structura dintelui.

Semne că merită o evaluare

Ce observi Ce poate însemna

Dinții par mai scurți decât înainte Pierdere de structură prin uzură

Suprafețe de mestecat aplatizate Atriție, adesea prin scrâșnit

Zone gălbui pe suprafața dinților Dentină expusă sub smalțul pierdut

Sensibilitate generalizată Expunerea dentinei pe mai mulți dinți

Margini transparente la incisivi Posibilă componentă acidă

Oboseală în maxilare dimineața Suprasolicitare musculară

Lucrări care se fisurează repetat Forțe ocluzale necontrolate

Niciunul dintre aceste semne nu înseamnă automat că ai nevoie de o reabilitare completă. Multe cazuri se opresc din evoluție cu măsuri simple, dacă sunt prinse devreme. Tocmai de aceea evaluarea are rost înainte ca uzura să avanseze.

De ce contează echipa

O reabilitare completă atinge simultan mai multe domenii: ocluzie și protetică, parodontologie, uneori endodonție sau ortodonție, plus partea estetică.

Dentetico este o clinică multidisciplinară, în care medicii sunt specializați fiecare pe domeniul său, iar planul unui astfel de caz se construiește împreună. Pentru tratamentele complexe, aceasta este diferența practică: nu o succesiune de intervenții independente, ci un plan coordonat, în care fiecare etapă ține cont de următoarea.

Întrebări pe care le primim des

Dinții mei sunt tociți. E doar din cauza vârstei?

O anumită uzură este normală în timp. Când depășește nivelul așteptat pentru vârstă, există de obicei un factor suplimentar, precum scrâșnitul sau o cauză acidă. Diferența se stabilește la evaluare, iar identificarea cauzei este primul pas.

Se poate face totul deodată?

Se poate planifica unitar, dar execuția se face în etape. Literatura recomandă o fază provizorie, în care noua ocluzie este testată înainte de lucrările definitive. Este o etapă care protejează rezultatul final, nu o întârziere inutilă.

Pot pune direct fațete peste dinții uzați?

Uneori da, dacă situația o permite și cauza uzurii este sub control. În alte cazuri este nevoie de o abordare mai amplă, care restabilește și dimensiunea verticală. Decizia depinde de cât s-a pierdut și de starea ocluziei, nu doar de aspectul dinților.

Dacă scrâșnesc, are rost să investesc în lucrări?

Are, cu condiția ca scrâșnitul să fie gestionat în paralel, de obicei printr-o protecție nocturnă. Fără această măsură, noile lucrări sunt expuse acelorași forțe care au uzat dinții naturali.

Ce urmează

Uzura dentară avansează lent și tăcut, motiv pentru care mulți pacienți observă schimbarea abia când dinții s-au scurtat vizibil sau când apar sensibilitatea și fisurile. Prinsă devreme, poate fi oprită cu măsuri relativ simple. Avansată, cere o reabilitare completă, planificată în etape.

Dacă ești în Brașov și ai observat că dinții tăi arată mai scurți, mai tociți sau mai sensibili decât înainte, o evaluare la clinica Dentetico îți poate arăta cât s-a pierdut, care este cauza probabilă și ce opțiuni sunt realiste în cazul tău.

Informațiile din acest articol au caracter exclusiv informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru orice problemă stomatologică, consultați un medic dentist.

Surse

• Vertical Dimension in Prosthodontics Theory and Practice (Part III): Contemporary Clinical Protocols and Decision-Making for Loss of Vertical Dimension of Occlusion (PMC, NCBI) pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13283308
• Importance of an Evaluation Phase When Increasing the Occlusal Vertical Dimension: A Systematic Review (PMC, NCBI) ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC12076109
• Assessment of the success and survival of full mouth rehabilitations: a 3 year follow up study (PubMed) pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41140881